Über mich

Wikipedia: M. M. Binder-Scholten

 

Seine Gedichte und Romane, geschrieben in Siebenbürgisch-Sächsisch, Deutsch und Rumänisch, behandeln in autobiographisch angelehnter Art das Leben der Volksgruppen im Raum Siebenbürgen des späten 20. Jahrhunderts.

Stimaţi cititori!

În notiţele de mai jos intenţionez să redau pe scurt câteva date din biografia mea precum şi din activitatea mea din vastul domeniu al literaturii. M-am născut la 20 noiembrie 1933 în comuna Cenade (Szasz Csonad, Scholten) jud. Alba Julia, fost jud. Târnava Mare. Părinţii: Mathias (de-a lui Cantoru, după poreclă) şi Maria născ. Kestner, amândoi saşi ardeleni, aşezaţi în sat cam prin secolul al VI-lea. De la părinţi am aflat că proprietatea familiei (curtea, casa, grădina) de pe Uliţa de sub coastă (Berggasse) nr.394 o dobândise familia cam pe vremea aşezării lor în sat. Strămoşii pe linia lui tata veniseră în sat ca dascăli de şcoală primară, care pe atunci însemna două sau trei clase cu limba de predare în graiul sau dialectul săsesc al satului. După unii cercetători, printre alţii istoricul Heinz Brandsch, astfel de şcoli funcţionau în satele săseşti deja după anul 1500, adică de la începutul sec. al XVI -lea. Pivotul principal în jurul căruia se desfăşura viaţa dintr-un sat săsesc, era biserica şi şcoala. Pentru a-şi putea menţine identitatea etnică (adică naţionalitea şi limba săsească (germană) precum şi religia evanghelică, se grupau în jurul bisericii ev., mai ales după anularea dreptului de autoadministrare din anul 1876, singura instanţă autonomă fiind Biserica ev. După anul 1879 autorităţiile ţării au insistat tot mai mult să se introducă în şcolile săseşti limba de predare germană literară, pe lângă care se învăţa şi limba maghiară.

Aşadar, după cum am amintit, lumina zilei am văzut-o pentru prima oară în casa părintească, situată într-un loc pitoresc care m-a marcat încă din copilărie. Curtea noastră era destul de mare şi invita mereu la joacă. Iar de la ferestrele camerii din faţă puteam să văd toată vatra satului. Privind satul, vedem în partea dreaptă Coasta Satului (Spitzeberg), care se prelungea spre răsărit în Coasta Mare (Hammerberg) şi o ţinea până la pădurea bisericii ev; în partea stângă se afla Coasta Lupilor (Wolfenberg), care prelungea spre răsărit cu Pădurea Frumoasă.

Într-adevăr pădurea era foarte frumoasă, dar pe lângă frumuseţea ei mă bucura faptul că, de la grădina noastră era foarte aproape. Mergeam ca. 200 m din fundul grădinii şi deja păşeam într-o lume de basm. În copilărie, ca orice visător petreceam ore în şir la umbra acestei păduri minunate. Ani treceau cu vise şi alte întâmplări pe care le înregistram doar în treacăt şi dintr-o dată mi-a spus mama. "Copile, joaca e bună, dar de azi va fi mai puţină, că va veni şi prima zi de scoală." Vestea mamii nu m-a speriat pentru că îmi plăcea cartea şi în mod firesc şi şcoala. Chiar nepregătit nu începeam şcoala. În clasa I-a, pe la jumătatea anului citeam deja cursiv şi coerent. Preotul ev. Viktor Michael Klein, care era şi dascălul nostru, observase de mult că-mi place cartea şi a început să-mi aleagă din biblioteca şcolii cărţile potrivite pentru vârsta şi pregătirea mea. Alegerea cărţilor pentru mine devenise un obicei, iar prin clasele VI şi VII mai că nu mai avea ce să aleagă şi-mi aducea cărţi din biblioteca personală. În anii grei de după al doilea război mondial, fiind mai mare, timpul pentru citit se reducea din ce în ce mai mult, deoarece în gospodăria familiei erau alte treburi mai urgente de făcut, cu toate că dragostea de carte creştea în mine. În sat nu se mai găsea de lucru, la şcoală, respectiv la liceu, nu eram primit fiindcă aveam o "origine socială nesănătoasă". Tata era declarat capitalst pentru că lucrase toată viaţa ca - întreprinzător constructor particular- pentru toată familia se impunea o schimbare de decor. În satul natal nu se întrezărea o situaţie de viitor mai bună. În anul 1952 s-a mutat toată familia noastră la Sibiu. La început a fost mai greu, dar eu personal am avut şansa de a urma 4 ani cursurile liceului seral la "Gh. Lazăr", deoarece atunci încă nu se înfiinţaseră cursuri serale cu limbă de predare germană.

Am lucrat 40 de ani pe şantierele de Instalaţii Montaj în Construcţii", dar de pasiunea pentru literatură nu am uitat. Numărul cărţilor din biblioteca mea a crescut cu cărţi de literatură, istorie, filozofie, sociologie şi psihologie, dar mai puţin cu cărţi tehnice. O viaţă întregă am prestat o muncă tehnico-economică, în cadrul org. muncii, care mi-a impus să citesc şi să studiez legislaţia muncii, pentru a o putea aplica la munca pe care o prestam. Au trecut anii şi am ajuns la pensie! Vârsta şi starea sănătăţii nu-mi îngăduia prestarea unor munci fizice şi atunci m-am întors la artele frumoase, iar muzele au fost îngăduitoare cu mine şi m-au iertat că am lipsit o bună vreme din sălile lor de lectură.

În februarie 1997 am avut a întâlnire aici în Germania, care mi-a redat încrederea şi curajul de a publica versurile care le aveam pregătite. Un prieten din vremea când urmam şcoala populară de artă din Sibiu, mi-a făcut cunoştinţă cu d-l Ioan Onuc Nemeş, jurnalist la Casa de Presă şi Editură "Tribuna" Sibiu, unde s-a tipărit primul meu vol. de versuri în limba română cu titlul "Versuri - Spovedania unui sas din Transilvania", ISBN 973-98970-1-0, lansarea s-a făcut în septembrie 1998, la Casa Armatei din Sibiu, cu bunăvoinţa d-lui comandant col. dr. Ion Dinu. "Din viaţa unei femei", ISBN 973-8009-31-6, a cărei recenzie a fost făcută de către d-l prof. universitar Ioan Mariş, şeful catedrei de litere din cadrul universităţii Lucian Blaga, Sibiu tot în cadrul aceleiaşi instituţii, în luna iulie 2000. Prezentarea cărţilor menţionate mai sus a fost făcută şi in cadrul unei seri literare la şcoala de arte şi meserii "Ioan Moraru" din com. Dârlos jud. Sibiu, cu participarea a ca. 30 de profesori, rude şi cunostinţe.

Titluri scrise: 1. Micuţa Nana - povestire pentru copii, lb. rom. 2. Absolvent de grădiniţă - povestire cu caracter biografic,- lb. rom. 3. Poveste de amor - povestire cu caracter biografic, lb.rom. 4. Canicula - povestire comică, lb.rom. 5. Din viaţa unei femei - roman, lb. rom. 6. Secretul medalionului - roman lb.rom. 7. Geheimnis des Medaillons - roman, lb. ger. 8. Cinci cuvinte fatale sau povestea lui Dilică Lefty - povestire cu caracter social în lb.rom 9. Heimatbuch "Scholten, der Ort wo meine Wiege stand", bebilderte Monographie - lb.ger. 10. Zweisprachiger Gedichte Band, in Scholtner Mundart und Schriftdeutsch. 11. Versuri " Spovedania unui sas din Transilvania" - lb. rom.

M. M. Binder-Scholten, Karlsruhe 21. octombrie 2009